Desi in zilele noastre consumul de lapte si produse fabricate din acesta pare a fi, pentru toata lumea, absolut normal, in realitate, specia noastra consuma aceste produse doar de aproximativ 10.000 de ani, adica din perioada in care omul a inceput sa practice agricultura si sa creasca animale in captivitate. Astfel, daca luam in considerare varsta speciei noastre (aproximativ 200.000 de ani), perioada de timp in care omul a consumat lapte si produse derivate din acesta dupa intarcare este una absolut nesemnificativa si, in consecinta, complet insuficienta pentru ca organismul sa se adapteze pe deplin si sa trateze lactatele ca pe niste alimente firesti, cu adevarat potrivite consumului. Avem, asadar de-a face cu un obicei alimentar nou si inedit, cu atat mai mult cu cat laptele consumat nici macar nu are o provenienta umana, ci este produs de alte animale, cu fiziologii si nevoi nutritionale cu totul diferite de ale noastre.
Iar unul dintre efectele acestor realitati, pe langa o serie de alte probleme de sanatate, este intoleranta la lactoza, problema care nu este intalnita deloc rar, ci dimpotriva, afecteaza, atentie!, 75% din populatia planetei. Dar ce este, mai exact, aceasta intoleranta la lactoza si cum se manifesta ea in corpul uman? Aceasta situatie reprezinta incapacitatea organismului de a digera lactoza (zaharul din lapte), din cauza deficientei aparute in mod normal dupa perioada de alaptare a enzimei intestinale numita lactaza (aceasta are rolul de a descompune lactoza in glucoza si galactoza, permitand, apoi, absorbirea acestor carbohidrati din intestinul subtire). Mai exact, exista o gena (LCT) care furnizeaza instructiunile necesare producerii de lactaza si care este programata sa-si diminueze gradual activitatea, pana la disparitie, odata ce este depasita varsta normala a alaptarii.
Astfel, in cazul in care productia lactazei este mult diminuata, lactoza nu mai este procesata si absorbita la nivelului intestinului subtire, trecand nedigerata in colon, unde se manifesta printr-o serie de simptome neplacute, cum ar fi greata, flatulenta, diaree, balonare, stomac zgomotos, crampe, dureri stomacale si stare generala proasta. Severitea acestor simptome se manifesta in functie de cantitatea de lactoza ingerata, acestea instalandu-se in orele urmatoare consumului.
Inca un lucru care merita mentionat este faptul ca exista 3 tipuri de intoleranta la lactoza. In primul rand, este vorba de intoleranta primara, care este cea despre care am vorbit pana acum si care apare de regula, in mod firesc, intre 2 si 6 ani, putand aparea, totusi, si la o varsta mai tarzie. Incidenta intolerantei primare (75% din populatia lumii) este cea mai crescuta in randul populatiilor provenite din Africa, Asia si America de Sud (peste 90%) si cea mai scazuta in cazul locuitorilor din nordul Europei (aproximativ 5%). In afara de aceasta forma de intoleranta, care este intalnita extrem de des, exista si intoleranta secundara, care apare, cateodata, in urma unor afectiuni cronice (boala Crohn sau boala celiaca) sau acute (gastroenterita). In plus, mai exista o forma de intoleranta aparuta inca de la nastere (congenitala); aceasta este cauzata de o mutatie a genei LCT si apare extrem de rar (rata cea mai ridicata este inregistrata in Finlanda, unde acest tip de intoleranta afecteaza doar 1 din 60.000 de nou-nascuti).
De asemenea, ar trebui sa mai retinem ca simpla manifestare a simptomatologiei mentionata mai devreme nu inseamna neaparat faptul ca suferim de aceasta intoleranta, testele specifice fiind cea mai exacta metoda de verificare. In acest sens, in afara de simptomatologia suspecta, specialistii recomanda efectuarea acestor teste si in cazurile de diagnostic diferential intre intoleranta primara si secundara (boala Crohn, celiachie, colita ulceroasa), in cazul existentei simptomelor apartinand sindromului de colon iritabil sau in cel de hipoglicemie de cauza nespecificata.
Ce este, oare, de facut in cazul destul de probabil in care ai fost diagnosticat cu intoleranta la lactoza? Exista, poate, vreun tratament? Evident ca nu se poate pune problema de asa ceva, din moment ce, asa cum am precizat mai devreme, intoleranta la lactoza este doar o consecinta normala a trecerii de la stadiul alaptarii spre cel al maturitatii, exceptia nefiind nicidecum aceasta, ci tocmai opusul ei, adica toleranta dobandita de o mica parte din populatia lumii.
Asadar ce ne ramane de facut? Desigur, singurul lucru care elimina efectelele acestei intolerante este renuntarea totala, pentru tot restul vietii, la orice fel de produse lactate (de origine animala). Iar acest lucru este recomandabil, din motive pe care le vom mentiona in cele ce urmeaza, si pentru toti cei care, in mod aparent, pot tolera lactoza fara probleme imediate si vizibile.
In cazul in care ai luat aceasta hotarare, este foarte important de stiut ca pe langa lapte si toate celelalte produsele lactate, exista multe alte alimente care contin lactoza, printre acestea numarandu-se mezelurile, sosurile ambalate si supele la plic, unele sortimente de paine, faina, dulciuri (inghetata, ciocolata, prajituri, torturi, produse de patiserie), ketchup, mustar, maioneza, margarina si unii indulcitori.
Te intrebi, probabil, care sunt consecintele eliminarii lactatatelor din dieta? Sunt ele pozitive? Sau negative? Vom mai avea suficient calciu? Sau exista, oare, si alte surse din care ne putem asigura acest atat de important mineral?
Din fericire, in ceea ce priveste nutrientii din lapte, exista o multime de optiuni vegetale de foarte buna calitate, care pot furniza corpului cantitatea necesara de calciu, mult mai usor si mai eficient asimilata de organism. Astfel, poti alege dintre legumele cu frunze de culoare verde inchis, broccoli, varza kale sau collard, varza chinezeasca, fasole, soia, linte si alte leguminoase, frunze de mustar, bok choy, susan, migdale, precum si lapte vegetal fortificat sau tofu preparat cu sulfat de calciu. In plus, exista o gama variata de optiuni vegetale, acestea inlocuind perfect, in ceea ce priveste gustul, atat laptele (optiunile vegetale au o savoare mult mai placuta), cat si alte preparate lactate (iaurt, branza, smantana etc.). In ceea ce priveste laptele vegetal, recomandam sortimentele de lapte de cocos, caju, migdale, orez, ovaz, soia si susan.
Recomandarea noastra de astazi se indreapta catre minunatele sortimente de lapte vegetal premium Rude Health, CHI si Terra E Pane. Produsele se pot achizitiona din magazinele MEGA IMAGE, Carturesti, Naturalia si Diverta sau online, pe Diverta.ro, AlimenteSpeciale.ro si BioPlanet. De asemenea, puteti comanda produsele direct pe magazinul nostru online, UnicornNaturals.ro.
Cu speranta ca sugestiile noastre iti vor fi de un real folos, echipa Unicorn Naturals te invita sa urmaresti atat blogul nostru, cat si pagina de Facebook, unde vom face tot posibilul sa iti oferim cat mai multe informatii valoroase si utile.
-325x325.png "Băutură vegetală BIO din caju 1L Rude Health")
-325x325.jpg "Băutură vegetală BIO din caju 1L Rude Health")
